Obișnuiam să scriu poezii

Obișnuiam să scriu poezie. Sau să cred că scriu poezie. Dar am realizat că erau doar rime. Adierea vântului, focul arzător, valurile mării… erau doar rime pentru mine, nu senzații. A respira, a iubi, a suferi și a năzui – erau cuvinte cu terminațiile potrivite pentru rima cu un rând mai sus. Puteam să scriu …

Obișnuiam să scriu poezii Read More »

Dar soarele nu răsare

Cât de subțire, linia întreruptă dintre real și ireal. Și cât de real poate părea irealul, atunci când lucidității simțurilor îi ia locul intensitatea emoțiilor. Cât de credibil este un fals, atunci când emoțiile tale îl doresc autentic, și cât de strâns îmbrățișezi o închipuire în ciuda argumentelor logice care îți demonstrează inexistența sa, pe …

Dar soarele nu răsare Read More »

Cuvintele sunt interesante. Păcat că suntem noi superficiali

Am mai scris despre cuvinte înainte. Când eram mică, aveam mari dileme și probleme personale cu ele. De ce se numește ceva într-un fel și nu altfel, cine a dat cuvintelor numele, cine a numit cuvântul cuvânt, cine a numit ceva astfel, de ce există mai multe cuvinte pentru același lucru și multe altele. Nu …

Cuvintele sunt interesante. Păcat că suntem noi superficiali Read More »

Ce îți lipsește?

Ce îți lipsește?   O întrebare pe care am auzit-o și pe care mi-am pus-o de prea multe ori. O informație pe care nu o cunosc la nivel conștient, dar pe care subconștientul meu se asigură că o receptez. Nu pot pune punctul pe i. Ce îmi lipsește? Cum se definește ceea ce îmi lipsește? …

Ce îți lipsește? Read More »

Adiere de vară

În ce măsură este posibil să comunicăm pe aceeași frecvență, dacă nivelul nostru de înțelegere și interpretările noastre sunt atât de variate? Și în ce măsură ne putem încrede în orice, atâta timp cât orice este pe cât de tangibil, pe atât de schimbător, sau pe cât de abstract, pe atât de categoric?   Am …

Adiere de vară Read More »

Scroll to Top