Nu am avut niciodată o primăvară mai tristă. Nu mi-au plăcut niciodată florile artificiale. Sunt colorate, sunt frumoase. Dar pentru prea puțin timp. Da, ele nu sunt distruse după trei-patru zile, dar farmecul lor e distrus de dinainte să existe. Poate că acesta e și misticul buchetelor de flori adevărate …
Știi că ai suflat cu prea multă forță atunci când rămâi în mână cu o tulpină groasă și goală. E verde, dar știi că în curând va fi uscată, rece și ruginită. Plină de sevă care urmează să moară și cu capătul de sus alb și fin, moale și vulnerabil. …
A început ca un vis. Ca un vis urât… Nu îmi plăcea ce văd, ce aud, ce simt, dar ce știam eu atunci era că visez și că sunt conștientă că e un vis urât. Îmi alimentam astfel speranța unei finalități care mă va ancora într-o realitate mai blândă, bazându-mă …
Îți pui masca aia hidoasă pe față, cu trăsături curbate în sus ca un balansoar, ca o semilună, cu licăriri de curcubeu în priviri și artificii în gură. Masca oribilă, anonimă, cu expresii inexpresive și identică, mereu și la toți identică, pe care o poartă toți cei care participă, cu …
Obișnuiam să scriu poezie. Sau să cred că scriu poezie. Dar am realizat că erau doar rime. Adierea vântului, focul arzător, valurile mării… erau doar rime pentru mine, nu senzații. A respira, a iubi, a suferi și a năzui – erau cuvinte cu terminațiile potrivite pentru rima cu un rând …
În ce măsură este posibil să comunicăm pe aceeași frecvență, dacă nivelul nostru de înțelegere și interpretările noastre sunt atât de variate? Și în ce măsură ne putem încrede în orice, atâta timp cât orice este pe cât de tangibil, pe atât de schimbător, sau pe cât de abstract, pe …
Ai sentimente, gânduri, sensibilitate și vulnerabilități doar după ce ți-ai terminat treaba, ți-ai îndeplinit sarcinile și ai dus la bun sfârșit ordinele care ți s-au dat. După aceea, poți fi apreciat, după aceea vei fi crezut dacă spui că te doare, dacă spui că suferi, dacă spui că ai obosit. …
Mi-aș fi dorit să pot opri timpul în loc. Atunci, în acel moment, tremurând prin respirația temperaturii scăzute dar încălzită de flacăra cuprinzătoare care întregea scânteia unui apus sclipitor, cuibărită în nisipul răcoros și cu valurile mării la câțiva milimetri de picioarele mele, am simțit pentru prima dată în mult …
Unde începe lumea și unde se termină? Începe unde ne naștem? Începe când avem primele amintiri? Începe cu primele gânduri? Și cine definește această noțiune, până la urmă? Ce este lumea? Locul? Oamenii? Întâmplările? Este totalitatea acestora? Sau o noțiune abstractă? Pentru mine, nu știu ce înseamnă lumea. Dar am …
